De Sfintii 3 ierarhi nu se lucreaza, caci, cand oamenii pleaca la drum, le ies lupii inainte si ii mananca. Despre cine lucreaza in aceasta zi se spune ca i se vor stramba mintile. Fetele nu lucreaza de Sfintii 3 ierarhi si nu mananca in aceasta zi altceva in afara de paine cu sare. Se spune totodata ca, daca este ger, de Sfintii 3 ierarhi vara va fi calduroasa. In aceasta zi, trebuie sa dam o lumanare de pomana, pentru ca intreaga viata sa fie luminata. Sarbatoarea se tine pentru reusita familiei si a treburilor gospodaresti. Se face totodata praznic in onoarea sufletelor mortilor neimpartasiti. Conform credintei populare, preotul nu spune astazi ce sarbatoare este, caci altfel ii va muri sotia.
Se afișează postările cu eticheta ciorba traditionala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ciorba traditionala. Afișați toate postările
vineri, 30 ianuarie 2015
Traditii de Sfintii 3 Ierarhi
De Sfintii 3 ierarhi nu se lucreaza, caci, cand oamenii pleaca la drum, le ies lupii inainte si ii mananca. Despre cine lucreaza in aceasta zi se spune ca i se vor stramba mintile. Fetele nu lucreaza de Sfintii 3 ierarhi si nu mananca in aceasta zi altceva in afara de paine cu sare. Se spune totodata ca, daca este ger, de Sfintii 3 ierarhi vara va fi calduroasa. In aceasta zi, trebuie sa dam o lumanare de pomana, pentru ca intreaga viata sa fie luminata. Sarbatoarea se tine pentru reusita familiei si a treburilor gospodaresti. Se face totodata praznic in onoarea sufletelor mortilor neimpartasiti. Conform credintei populare, preotul nu spune astazi ce sarbatoare este, caci altfel ii va muri sotia.
luni, 5 ianuarie 2015
Bors de bibilici
Ingrediente: 1 bibilica, 3 cepe, 3 ardei grasi, 3 morcovi, 1 telina potrivita ca marime, 1 legatura patrunjel, 1 legatura leustean, 200ml suc de rosii, 1 litru de Bors Cimbrisor, 1 ou batut, 1 mana taitei, sare si piper dupa gust.
Preparare: Se portioneaza bibilica si se pune la fiert in 2 litri de apa, sau mai mult, depinde cat de mare este. Se spumeaza de cate ori este nevoie. Dupa ce a fiert se adauga sare si se mai lasa pe foc adaugandu-se pe rand legumele taiate cubulete. Aproape de final se adauga borsul Cimbrisor fiert in prealabil. Dupa primul clocot se adauga sucul de rosii, taiteii si oul batut. Cand borsul este gata si se ia de pe foc se adauga verdeturile tocate marunt sau pur si simplu rupte in bucati.
Bors Cimbrisor va ureaza pofta buna!
marți, 9 septembrie 2014
Superstitii si obiceiuri populare de Rapciune
Septembrie este a noua luna a anului în calendar. Din punct de vedere astrologic, incepe cu soarele in semnul Fecioarei si sfarseste in semnul Balantei. In fiecare an, pe 23 septembrie este echinoctiul de toamna, cand ziua este egala cu noaptea.
In Romania, luna septembrie, se numeste popular Rapciune, este luna cea mai importanta pentru cei care au rudit pamantul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Incepe culesul viilor, se ara si se fac semanaturile de toamna, se recolteaza fructele si legumele, iar la sfarsitul lunii, mierea.
Septembrie incepe un Nou An Bisericesc cu Sf Simion Stalpnicul. Cei de la sate o considera zi de hram, nu se taie nimic, nu se culege nimic ca nu cumva daunatorii sa strice livezile, cutremurele sau focul sa nu strice casele si sa apere oamenii de boli si primejdii. Tot in aceasta zi se stabileste cum va fi restul anului, daca este insorit asa va fi pana la finele lui.
Pe 4 septembrie se tine Vavula (Sf. Sfintit Mc. Vavila, episcopul Antiohiei) pentru protejarea animalelor.
Pe 5 septembrie la fel, nu se lucreaza, altfel casa si recolta nu vor fi aparate de soareci (este Sf. Prooroc Zaharia).
6 septembrie este Ciuda lui Arhanghel (Minunea Sf. Arh. Mihail in Colose). In aceasta zi nu se coase ca sa nu se intample rele, satenii se feresc de certuri ca sa nu fie maniosi tot anul, pentru protectia animalelor si recoltei.
In perioada 7-9 septembrie se sarbatoresc Cercurile Sfintei Marii celei Mici. Acest obicei de mai multe zile se ţine la sate ca protecţie a copiilor de arsuri, a oamenilor de lovituri, dureri, pagube. Acum este sfarsitul oficial al verii si inceputul toamnei, vremea se raceste , incepe migratia randunelelor, se schimba palaria cu caciula. In ultima zi a acestor Cercuri nu se lucreaza ca exista pericol de lovituri si accidente.
13 septembrie este o sarbatoare foarte veche si foarte frumoasa, se numeste „Ziua Ursului” si este legata de perioada de imperechere a ursilor care incepe de pe 1 august si se termina cand acestia nu mai intra in apa, cam aceasta perioada, marcand totodata inceperea pregatirilor pentru anotimpul rece. In aceasta zi nu se prea lucreaza si nici nu se mulg vacile.
Se spune ca in data de 14 septembrie pamantul se inchide, ganganiile si taratoarele raman in pamant, nu se taie lemnele ca sa nu vina serpii in casa, nu se mananca alimente precum usturoiul, nuca, pestele, prunele sau varza, fiind considerate alimente cu „cruse” sau „cap”. Se mai numeste si „Ziua crucii”. Florile incep sa vorbeasca exprimandu-si parerea de rau ca incep sa se usuce. Fragii de acum incolo nu se mai mananca fiind considerati fructe pentru morti. Dupa aceasta zi incepe culesul viilor, dar se lasa o singura boaba pe butuc, fiind o ofranda pentru Dumnezeu sau pentru pasari. In aceasta zi se culeg si ultimele plante pentru leacurile babesti: menta creata, cimbrul, calaparul, busuiocul, lemnul Domnului, botangii, sascutele, care se usuca pe icoane, ele se pun apoi in apa de scalda pentru cei suferinzi. Deasemenea, se fac pomeni doar catre casele cu copii saraci sau suferinzi.
In ziua de 15 septembrie se sarbatoreste Sfantul Macovei, Nechita cel Nebun. Aceasta sarbatoare se tine ca aparare de boli, nebuneli si ca pasarile sa fie aparate de ulii.
Data de 22 septembrie sarbatoreste Sf. Macinica Foca, aparatorul de rele si durere cauzate de foc. In aceasta zi nu se lucreaza, satenii temandu-se de foc.
Zamislirea Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul se tine pe 23 septembrie. Este echinoctiul de toamna, numit popular tar înainte, tar inapoi pentru ca reprezinta echilibrul intre Lumina si intuneric.
In 24 septembrie sunt Teclele Berbecilor, sarbatoare de toamna consacrate lupilor, care se pazesc cu strasnicie, caci sunt „rele” de foc si de lupi, care pot da iama la berbeci si la oi. Nu se lucreaza in aceasta zi; la casa celui ce munceste acum, lupii vor veni si-i vor prapadi berbecii si oile. Pana la sfarsitul lunii nu se coase, nu se impunge, nu se da nimic cu imprumut, nu se merge la moara, nu se matura si, mai ales, nu se imprumuta foc vecinilor.
Perioada 26 – 28 septembrie sarbatoreste Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, se mai numeste Berbecarii sau Filipii. Acesta sarbatoare se tine pentru apararea de primejdii si moarte. In aceasta perioada nu se coase, nu se ompunge in piele, nu se macina, nu se matura, nu se da cu imprumut din casa lucruri sau foc ca sa nu faca lupii pagube.
Sarbatoarea Haritonul, de pe 28 septembrie o tin doar femeile ca sa fie aparate de boli sau nebuneli. Religios vorbind este ziua Sf. Hariton Marturisitorul.
La 29 septembrie se sarbatoreste „Nunta Oilor”, zi numita „Vara lui Mioi (San-Mihai)”, cand se slobozesc berbecii in turma de oi pentru a se reproduce. Se spune ca, de cade ghinda inainte de aceasta zi, iarna va veni curand. Dupa aceasta zi urmeaza o perioadă de 15 zile calde, “pentru cei lenesi, care n-au strâns încă recolta”.
In data de 30 a lunii se sarbatoresc berbecii, se considera zi de primejdie de lupi.
In Romania, luna septembrie, se numeste popular Rapciune, este luna cea mai importanta pentru cei care au rudit pamantul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Incepe culesul viilor, se ara si se fac semanaturile de toamna, se recolteaza fructele si legumele, iar la sfarsitul lunii, mierea.
Septembrie incepe un Nou An Bisericesc cu Sf Simion Stalpnicul. Cei de la sate o considera zi de hram, nu se taie nimic, nu se culege nimic ca nu cumva daunatorii sa strice livezile, cutremurele sau focul sa nu strice casele si sa apere oamenii de boli si primejdii. Tot in aceasta zi se stabileste cum va fi restul anului, daca este insorit asa va fi pana la finele lui.
Pe 4 septembrie se tine Vavula (Sf. Sfintit Mc. Vavila, episcopul Antiohiei) pentru protejarea animalelor.
Pe 5 septembrie la fel, nu se lucreaza, altfel casa si recolta nu vor fi aparate de soareci (este Sf. Prooroc Zaharia).
6 septembrie este Ciuda lui Arhanghel (Minunea Sf. Arh. Mihail in Colose). In aceasta zi nu se coase ca sa nu se intample rele, satenii se feresc de certuri ca sa nu fie maniosi tot anul, pentru protectia animalelor si recoltei.
In perioada 7-9 septembrie se sarbatoresc Cercurile Sfintei Marii celei Mici. Acest obicei de mai multe zile se ţine la sate ca protecţie a copiilor de arsuri, a oamenilor de lovituri, dureri, pagube. Acum este sfarsitul oficial al verii si inceputul toamnei, vremea se raceste , incepe migratia randunelelor, se schimba palaria cu caciula. In ultima zi a acestor Cercuri nu se lucreaza ca exista pericol de lovituri si accidente.
13 septembrie este o sarbatoare foarte veche si foarte frumoasa, se numeste „Ziua Ursului” si este legata de perioada de imperechere a ursilor care incepe de pe 1 august si se termina cand acestia nu mai intra in apa, cam aceasta perioada, marcand totodata inceperea pregatirilor pentru anotimpul rece. In aceasta zi nu se prea lucreaza si nici nu se mulg vacile.
Se spune ca in data de 14 septembrie pamantul se inchide, ganganiile si taratoarele raman in pamant, nu se taie lemnele ca sa nu vina serpii in casa, nu se mananca alimente precum usturoiul, nuca, pestele, prunele sau varza, fiind considerate alimente cu „cruse” sau „cap”. Se mai numeste si „Ziua crucii”. Florile incep sa vorbeasca exprimandu-si parerea de rau ca incep sa se usuce. Fragii de acum incolo nu se mai mananca fiind considerati fructe pentru morti. Dupa aceasta zi incepe culesul viilor, dar se lasa o singura boaba pe butuc, fiind o ofranda pentru Dumnezeu sau pentru pasari. In aceasta zi se culeg si ultimele plante pentru leacurile babesti: menta creata, cimbrul, calaparul, busuiocul, lemnul Domnului, botangii, sascutele, care se usuca pe icoane, ele se pun apoi in apa de scalda pentru cei suferinzi. Deasemenea, se fac pomeni doar catre casele cu copii saraci sau suferinzi.
In ziua de 15 septembrie se sarbatoreste Sfantul Macovei, Nechita cel Nebun. Aceasta sarbatoare se tine ca aparare de boli, nebuneli si ca pasarile sa fie aparate de ulii.
Data de 22 septembrie sarbatoreste Sf. Macinica Foca, aparatorul de rele si durere cauzate de foc. In aceasta zi nu se lucreaza, satenii temandu-se de foc.
Zamislirea Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul se tine pe 23 septembrie. Este echinoctiul de toamna, numit popular tar înainte, tar inapoi pentru ca reprezinta echilibrul intre Lumina si intuneric.
In 24 septembrie sunt Teclele Berbecilor, sarbatoare de toamna consacrate lupilor, care se pazesc cu strasnicie, caci sunt „rele” de foc si de lupi, care pot da iama la berbeci si la oi. Nu se lucreaza in aceasta zi; la casa celui ce munceste acum, lupii vor veni si-i vor prapadi berbecii si oile. Pana la sfarsitul lunii nu se coase, nu se impunge, nu se da nimic cu imprumut, nu se merge la moara, nu se matura si, mai ales, nu se imprumuta foc vecinilor.
Perioada 26 – 28 septembrie sarbatoreste Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, se mai numeste Berbecarii sau Filipii. Acesta sarbatoare se tine pentru apararea de primejdii si moarte. In aceasta perioada nu se coase, nu se ompunge in piele, nu se macina, nu se matura, nu se da cu imprumut din casa lucruri sau foc ca sa nu faca lupii pagube.
Sarbatoarea Haritonul, de pe 28 septembrie o tin doar femeile ca sa fie aparate de boli sau nebuneli. Religios vorbind este ziua Sf. Hariton Marturisitorul.
La 29 septembrie se sarbatoreste „Nunta Oilor”, zi numita „Vara lui Mioi (San-Mihai)”, cand se slobozesc berbecii in turma de oi pentru a se reproduce. Se spune ca, de cade ghinda inainte de aceasta zi, iarna va veni curand. Dupa aceasta zi urmeaza o perioadă de 15 zile calde, “pentru cei lenesi, care n-au strâns încă recolta”.
In data de 30 a lunii se sarbatoresc berbecii, se considera zi de primejdie de lupi.
duminică, 31 august 2014
Ziua Rezervatiei Marine si Ziua Informaticienilor Militari
In fiecare an, pe data de 1 septembrie, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, sarbatoreste Ziua Rezervatiei marine 2 Mai - Vama Veche. Acest eveniment are loc pe plaja din Vama Veche. In cadrul manifestarilor se proiecteaza un film realizat in rezervatie, se prezinta planul de management al rezervatiei si se poarta discutii cu toti colaboratorii (ONG-uri şi autoritati locale).
Pe data de 1 septembrie 1963 apare in Armata Romaniei un nou domeniu care, in timp, are sa devina Serviciul Informatica si Automatizarea Conducerii Trupelor. Actul de nastere al acestuia il reprezinta infiintarea, in cadrul Directiei Generale a Inzestrarii, a Grupei de automatizare. Evolutia structurilor organizatorice a fost marcata de transformari succesive ale Grupei de automatizare, precum si de infiintarea unor noi unitati de informatica, care aveau sa raspunda provocarilor unui domeniu de varf al cunoasterii.
Pe data de 1 septembrie 1963 apare in Armata Romaniei un nou domeniu care, in timp, are sa devina Serviciul Informatica si Automatizarea Conducerii Trupelor. Actul de nastere al acestuia il reprezinta infiintarea, in cadrul Directiei Generale a Inzestrarii, a Grupei de automatizare. Evolutia structurilor organizatorice a fost marcata de transformari succesive ale Grupei de automatizare, precum si de infiintarea unor noi unitati de informatica, care aveau sa raspunda provocarilor unui domeniu de varf al cunoasterii.
sâmbătă, 23 august 2014
23 August
Intre anii 1948 si 1989 ziua de 23 august era sarbatorita ca fiind Ziua Nationala a Romaniei.
Ziua de 23 august a fost adoptata drept sarbatoare de stat, sub numele de ziua insurectiei armate antifasciste, inceputul revolutiei populare în Romania, cu referire la intoarcerea armelor impotriva Germaniei naziste si arestarea guvernului condus de Ion Antonescu in anul 1944.
In viitorul apropiat derularii sale, arestarea maresalului Antonescu si consecintele sale vor fi numite "lovitura de Palat". Inclusiv reprezentantul comunistilor, Patrascanu, numeste astfel evenimentele in ancheta sa (1948-1954).
In istoriografia oficiala se accentueaza insa continuu rolul jucat de comunisti. La 23 august 1946 deja generalul Sanatescu nota in jurnalul sau cu referire la sarbatoarea organizata: "Guvernul insinueaza ca la acest act au luat parte muncitorii, cand in realitate a fost opera Regelui si a armatei". Pe aceeasi tema, peste inca un an, acelasi martor consemneaza: "Ziua de 23 august s-a sarbatorit cu destul fast, dar nu s-a pomenit nimic de Rege si colaboratorii sai in savarsirea acestui act. Ziarul comunist Scinteia chiar releva ca toata actiunea de la 23 august se datoreste Partidului Comunist si ca Gheorghiu-Dej din inchisoare a condus operatiunile".
Pana la moartea lui Dej, in istoriografia romaneasca a circulat in exclusivitate fantasmagorica versiune conform careia doi proscrisi ai vremii - detinutul comunist in lagarul Tg. Jiu, Gheorghiu-Dej, si proaspat eliberatul din inchisoare, Emil Bodnaras, au organizat si dirijat o "insurectie armata" (solutia clasicilor marxism-leninismului in instaurarea "dictaturii proletariatului").
Dupa 1965 si numele lui Gheorghiu-Dej a fost sters din istoricul sarbatorii nationale a Romaniei. Sub Ceausescu, evenimentele din 23 august 1944 sunt denumite prin sintagme ca "revolutia de eliberare nationala, antifascista si antiimperialista a poporului roman", "opera a intregului popor, condus de partidul comunist roman", "aspiratia nazuintelor de veacuri ale intregii natiuni" etc. Elogiat ca erou al ei era Ceausescu, alt proscris al vremii care in acea zi nici macar nu se aflase in Bucuresti.
Deasemenea, ziua de 23 august s fost declarata ca fiind Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului din 2011, iar 21 decembrie sa fie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului din Romania.
Ziua de 23 august a fost adoptata drept sarbatoare de stat, sub numele de ziua insurectiei armate antifasciste, inceputul revolutiei populare în Romania, cu referire la intoarcerea armelor impotriva Germaniei naziste si arestarea guvernului condus de Ion Antonescu in anul 1944.
In viitorul apropiat derularii sale, arestarea maresalului Antonescu si consecintele sale vor fi numite "lovitura de Palat". Inclusiv reprezentantul comunistilor, Patrascanu, numeste astfel evenimentele in ancheta sa (1948-1954).
In istoriografia oficiala se accentueaza insa continuu rolul jucat de comunisti. La 23 august 1946 deja generalul Sanatescu nota in jurnalul sau cu referire la sarbatoarea organizata: "Guvernul insinueaza ca la acest act au luat parte muncitorii, cand in realitate a fost opera Regelui si a armatei". Pe aceeasi tema, peste inca un an, acelasi martor consemneaza: "Ziua de 23 august s-a sarbatorit cu destul fast, dar nu s-a pomenit nimic de Rege si colaboratorii sai in savarsirea acestui act. Ziarul comunist Scinteia chiar releva ca toata actiunea de la 23 august se datoreste Partidului Comunist si ca Gheorghiu-Dej din inchisoare a condus operatiunile".
Pana la moartea lui Dej, in istoriografia romaneasca a circulat in exclusivitate fantasmagorica versiune conform careia doi proscrisi ai vremii - detinutul comunist in lagarul Tg. Jiu, Gheorghiu-Dej, si proaspat eliberatul din inchisoare, Emil Bodnaras, au organizat si dirijat o "insurectie armata" (solutia clasicilor marxism-leninismului in instaurarea "dictaturii proletariatului").
Dupa 1965 si numele lui Gheorghiu-Dej a fost sters din istoricul sarbatorii nationale a Romaniei. Sub Ceausescu, evenimentele din 23 august 1944 sunt denumite prin sintagme ca "revolutia de eliberare nationala, antifascista si antiimperialista a poporului roman", "opera a intregului popor, condus de partidul comunist roman", "aspiratia nazuintelor de veacuri ale intregii natiuni" etc. Elogiat ca erou al ei era Ceausescu, alt proscris al vremii care in acea zi nici macar nu se aflase in Bucuresti.
Deasemenea, ziua de 23 august s fost declarata ca fiind Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului din 2011, iar 21 decembrie sa fie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului din Romania.
marți, 12 august 2014
Bors de Dedulesti cu ardei umpluti
Dedulesti este o localitate din comuna Mircea Voda, judetul Braila. Acest sat este in pozitia sa actuala din 1873, initial fiind intemeiata pe la 1810 aproape de raul Buzau si fiind nevoita sa se reamplaseze din cauza unor inundatii.
Va prezentam acum o reteta tipic Dedulesteana de Bors cu ardei umpluti.
Ingredientele necesare prepararii: 1 kg de carne tocata de porc, 100gr ceapa, 50g morcovi, 100ml ulei, 50gr pasta de tomate, 100gr orez (aproximativ 2 maini), 1,5kg ardei grasi, 2 oua, patrunjel verde, 0,5l Bors Cimbrisor, 1kg de rosii pentru a face capacele ardeilor, sare si piper.
Mod de preparare: Se inabuse ceapa tocata marunt cu morcovul, care se rade pe partea fina a razatoarei, in ulei si apa. Se adauga orezul si se lasa la fiert timp de 5 minute, orezul nu trebuie sa se inmoaie. Se lasa la racit, apoi se toarna totul intr-un castron mai mare peste care se adauga: carnea tocata, pasta de tomate, cele 2 oua, patrunjelul verde, sarea si piperul. Se omogenizeaza toata compozitia si se lasa deoparte. Separat se decapeaza ardeii, se spala, se scurg de apa si se umplu cu compozitia de carne. La fiecare ardei se ataseaza un capacel de rosie, dupa care se aseaza in oala cu capacelele in sus. Cand toti ardeii sunt in oala se adauga apa, borsul Cimbrisor, sare, restul de rosii rase, si daca doriti, putin delikat. Se fierbe timp de o ora si se lasa deoparte.
Se serveste in farfurie de ciorba, cu multa zeama si cu smantana.
Pofta buna!
Va prezentam acum o reteta tipic Dedulesteana de Bors cu ardei umpluti.
Ingredientele necesare prepararii: 1 kg de carne tocata de porc, 100gr ceapa, 50g morcovi, 100ml ulei, 50gr pasta de tomate, 100gr orez (aproximativ 2 maini), 1,5kg ardei grasi, 2 oua, patrunjel verde, 0,5l Bors Cimbrisor, 1kg de rosii pentru a face capacele ardeilor, sare si piper.
Mod de preparare: Se inabuse ceapa tocata marunt cu morcovul, care se rade pe partea fina a razatoarei, in ulei si apa. Se adauga orezul si se lasa la fiert timp de 5 minute, orezul nu trebuie sa se inmoaie. Se lasa la racit, apoi se toarna totul intr-un castron mai mare peste care se adauga: carnea tocata, pasta de tomate, cele 2 oua, patrunjelul verde, sarea si piperul. Se omogenizeaza toata compozitia si se lasa deoparte. Separat se decapeaza ardeii, se spala, se scurg de apa si se umplu cu compozitia de carne. La fiecare ardei se ataseaza un capacel de rosie, dupa care se aseaza in oala cu capacelele in sus. Cand toti ardeii sunt in oala se adauga apa, borsul Cimbrisor, sare, restul de rosii rase, si daca doriti, putin delikat. Se fierbe timp de o ora si se lasa deoparte.
Se serveste in farfurie de ciorba, cu multa zeama si cu smantana.
Pofta buna!
miercuri, 6 august 2014
Dezlegare la peste
Astazi, 6 august 2014, se sarbatoreste dupa calendarul crestin-ortodox, Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste). In aceasta zi, Biserica ofera dezlegare la peste pentru bucuria praznicului.
Va recomand un Bors de peste traditional romanesc, este o reteta usoara si foarte gustoasa care poate fi preparata de oricare dintre voi.
Bors de peste a la Bors Cimbrisor
Ingrediente: 4 pastravi, 3 cartofi , 2 cepe, 1 morcov, o cana de orez , 2 cani bors, sare, piper, patrunjel tocat.
Mod de preparare: Legumele se curata si se pun la fiert intr-un vas mare cu sare si piper Separat se fierbe pestele in apa cu sare. Cand legumele sunt aproape fierte se adauga orez si se mai lasa aproximativ 15 minute la fiert . Cand acestea s-au fiert se adauga pestele si pune pe foc mic. Dupa primul clocot se pune borsul dupa gust si se lasa inca 10 min la foc mediu.
Pofta buna!
Va recomand un Bors de peste traditional romanesc, este o reteta usoara si foarte gustoasa care poate fi preparata de oricare dintre voi.
Bors de peste a la Bors Cimbrisor
Ingrediente: 4 pastravi, 3 cartofi , 2 cepe, 1 morcov, o cana de orez , 2 cani bors, sare, piper, patrunjel tocat.
Mod de preparare: Legumele se curata si se pun la fiert intr-un vas mare cu sare si piper Separat se fierbe pestele in apa cu sare. Cand legumele sunt aproape fierte se adauga orez si se mai lasa aproximativ 15 minute la fiert . Cand acestea s-au fiert se adauga pestele si pune pe foc mic. Dupa primul clocot se pune borsul dupa gust si se lasa inca 10 min la foc mediu.
Pofta buna!
marți, 29 iulie 2014
marți, 26 noiembrie 2013
Retete delicioase cu Bors - Bors taranesc
Ingrediente: 3 l apa, 1 l bors Cimbrisor, 1kg carne de vita, 1 ceapa, 1 patrunjel, 1 felie telina, 1 mana de fasole pastai, 1/4 varza mica, 2 cartofi, 2 rosii, 1 ardei gras, 1 legatura verdeturi (patrunjel, marar, leustean, tarhon) si putina sare,
Preparare: Se taie carnea in bucati potrivite si se pune la fiert intr-o oala cu apa. Cand incepe a fierbe se spumuieste de 2-3 ori, apoi se pune sarea. Se adauga tot zarzavatul, taiat marunt, cand carnea este pe jumatate fiarta. Fasolea pastai se taie in bucati mari, iar la urma se adauga varza, cartofii si rosiile taiate, sau o lingura cu bulion. Se lasa sa fiarba atat cat este necesar, fara ca zarzavatul sa se sfarame. Separat se incalzeste pana la punctul de fierbere 1l de bors si se pune in oala cu carne si zarzavat, cand acestea sunt fierte. Se lasa sa mai dea in 2-3 clocote, apoi se da deoparte. Inainte de a se servi i se adauga verdeata, taiata fin, deasupra.
Pofta buna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






