luni, 5 ianuarie 2015

Bors de bibilici


                 Ingrediente: 1 bibilica, 3 cepe, 3 ardei grasi, 3 morcovi, 1 telina potrivita ca marime, 1 legatura patrunjel, 1 legatura leustean, 200ml suc de rosii, 1 litru de Bors Cimbrisor, 1 ou batut, 1 mana taitei, sare si piper dupa gust.
                 Preparare: Se portioneaza bibilica si se pune la fiert in 2 litri de apa, sau mai mult, depinde cat de mare este. Se spumeaza de cate ori este nevoie. Dupa ce a fiert se adauga sare si se mai lasa pe foc adaugandu-se pe rand legumele taiate cubulete. Aproape de final se adauga borsul Cimbrisor fiert in prealabil. Dupa primul clocot se adauga sucul de rosii, taiteii si oul batut. Cand borsul este gata si se ia de pe foc se adauga verdeturile tocate marunt sau pur si simplu rupte in bucati.
                 Bors Cimbrisor va ureaza pofta buna!

sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Sa traiti cat numele Mihaili si Gavrili!

               Sfântul Arhanghel Mihail este unul din cei mai cinstiți dintre Îngeri și din ceata netrupeștilor puteri; el este numit Arhistrateg sau Mare Voievod, conducător al Puterilor cerești. Conform Sfintei Scripturi și Tradiției, el a mijlocit de multe ori pentru oameni și rămâne pe mai departe Apărătorul Credinței. Sfântul Arhanghel Mihail este cel mai adesea invocat pentru a păzi țara de invazii inamice și de războiul civil, precum și pentru obținerea biruinței asupra dușmanilor pe câmpul de luptă. Ziua lui de cinstire principală este 8 noiembrie, Soborul sau Sinaxa Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor netrupeștilor puteri cerești; în ziua de 6 septembrie se face pomenirea unei minuni înfăptuite de Sfântul Arhanghel în Colose.
               Sfântul Arhanghel Gavriil (sau Gabriel) a fost numit voievod (conducător) al oștirilor cerești; numele lui este asociat cu multe întâmplări din Sfânta Scriptură, și mai ales cu vestirea către Maica Domnului a zămislirii Domnului Iisus Hristos. Astfel, rolul său cel mai important a fost considerat cel de vestitor al mântuirii oamenilor. Biserica ține Soborul Sf. Arhanghel Gavriil pe 26 martie, în ziua următoare Bunei Vestiri, și iarăși pe 13 iulie; de asemeni, este sărbătorit împreună cu ceilalți Arhangheli pe 8 noiembrie.

Traditie:
              In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
               In sambata dinaintea sarbatoririi se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date la    pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Mosii de Arhangheli".      Fiecare om trebuie sa aprinda o lumanare, care ii va fi "lumina de veci" in lumea de dincolo. Se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei disparuti fara lumanare.

luni, 13 octombrie 2014

Serbarea Borsului Pescaresc de la Jurilovca

               Duminica aceasta a avut loc Serbarea Borsului Pescaresc de la Jurilovca.

               Unul dintre cele mai frumoase sate ale Romaniei si-a deschis portile pentru a serba o traditie veche de sute de ani: Borsul Pescaresc.
     
               Intreaga zi de duminica, 12 octombrie 2014, a fost gazda unor momente artistice desavarsite: 18 ansambluri de dansuri specifice dobrogene,
     


               cantece deasemenea traditionale,

               ateliere pentru copii si expozitii de fotografie.

               Serbarea a avut loc pe stadionul din Jurilovca si a avut zece standuri de promovarea a produselor locale: miere,

               obiecte din lemn, piroşti şi varenki, preparate de lipovence, un fel de plăcinte cu brânză, stafide sau struguri,

               si binenteles nelipsitul bors de peste preparat de lipovenii din sat.

               Peste 3000 de oameni au fost prezenti la acest festival plin de traditie.

               Proiectul a fost selectat in cadrul Programului Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.





duminică, 14 septembrie 2014

Inaltarea Sfintei Cruci

            Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant. In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
            - Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
            - Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
            Obiceiurile populare spun ca in aceasta zi pamantul se inchide, ganganiile si taratoarele raman in pamant, nu se taie lemnele ca sa nu vina serpii in casa, nu se mananca alimente precum usturoiul, nuca, pestele, prunele sau varza, fiind considerate alimente cu „cruse” sau „cap”. Se mai numeste si „Ziua crucii”. Florile incep sa vorbeasca exprimandu-si parerea de rau ca incep sa se usuce. Fragii de acum incolo nu se mai mananca fiind considerati fructe pentru morti. Dupa aceasta zi incepe culesul viilor, dar se lasa o singura boaba pe butuc, fiind o ofranda pentru Dumnezeu sau pentru pasari. In aceasta zi se culeg si ultimele plante pentru leacurile babesti: menta creata, cimbrul, calaparul, busuiocul, lemnul Domnului, botangii, sascutele, care se usuca pe icoane, ele se pun apoi in apa de scalda pentru cei suferinzi. Deasemenea, se fac pomeni doar catre casele cu copii saraci sau suferinzi.

miercuri, 10 septembrie 2014

Zi de post

           Astazi este zi de post, sunt Sfintele Mucenite Minodora, Mitrodora si Nimfodora. Aceste mucenitie au fost surori si s-au retras intr-o pustie pentru a se inchina deplin lui Hristos. Datorita vietuirii lor, au primit darul facerii de minuni. Astfel, credinciosii primeau de la ele vindecare pentru diverse neputinte.
           Asa ca va recomandam niste retete cu bors de post: Bors de buretiBors de dovleceiBors de sfecla si nelipsita Ciorba de fasole boabe din bucataria romaneasca.
           Echipa Cimbrisor iti ureaza Pofta buna!

marți, 9 septembrie 2014

Superstitii si obiceiuri populare de Rapciune

         Septembrie este a noua luna a anului în calendar. Din punct de vedere astrologic, incepe cu soarele in semnul Fecioarei si sfarseste in semnul Balantei. In fiecare an, pe 23 septembrie este echinoctiul de toamna, cand ziua este egala cu noaptea.
         In Romania, luna septembrie, se numeste popular Rapciune, este luna cea mai importanta pentru cei care au rudit pamantul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Incepe culesul viilor, se ara si se fac semanaturile de toamna, se recolteaza fructele si legumele, iar la sfarsitul lunii, mierea.
Septembrie incepe un Nou An Bisericesc cu Sf Simion Stalpnicul. Cei de la sate o considera zi de hram, nu se taie nimic, nu se culege nimic ca nu cumva daunatorii sa strice livezile, cutremurele sau focul sa nu strice casele si sa apere oamenii de boli si primejdii. Tot in aceasta zi se stabileste cum va fi restul anului, daca este insorit asa va fi pana la finele lui.
Pe 4 septembrie se tine Vavula (Sf. Sfintit Mc. Vavila, episcopul Antiohiei) pentru protejarea animalelor.


Pe 5 septembrie la fel, nu se lucreaza, altfel casa si recolta nu vor fi aparate de soareci (este Sf. Prooroc Zaharia).
6 septembrie este Ciuda lui Arhanghel (Minunea Sf. Arh. Mihail in Colose). In aceasta zi nu se coase ca sa nu se intample rele, satenii se feresc de certuri ca sa nu fie maniosi tot anul, pentru protectia animalelor si recoltei.
In perioada 7-9 septembrie se sarbatoresc Cercurile Sfintei Marii celei Mici. Acest obicei de mai multe zile se ţine la sate ca protecţie a copiilor de arsuri, a oamenilor de lovituri, dureri, pagube. Acum este sfarsitul oficial al verii si inceputul toamnei, vremea se raceste , incepe migratia randunelelor, se schimba palaria cu caciula. In ultima zi a acestor Cercuri nu se lucreaza ca exista pericol de lovituri si accidente.
13 septembrie este o sarbatoare foarte veche si foarte frumoasa, se numeste „Ziua Ursului” si este legata de perioada de imperechere a ursilor care incepe de pe 1 august si se termina cand acestia nu mai intra in apa, cam aceasta perioada, marcand totodata inceperea pregatirilor pentru anotimpul rece. In aceasta zi nu se prea lucreaza si nici nu se mulg vacile.
Se spune ca in data de 14 septembrie pamantul se inchide, ganganiile si taratoarele raman in pamant, nu se taie lemnele ca sa nu vina serpii in casa, nu se mananca alimente precum usturoiul, nuca, pestele, prunele sau varza, fiind considerate alimente cu „cruse” sau „cap”. Se mai numeste si „Ziua crucii”. Florile incep sa vorbeasca exprimandu-si parerea de rau ca incep sa se usuce. Fragii de acum incolo nu se mai mananca fiind considerati fructe pentru morti. Dupa aceasta zi incepe culesul viilor, dar se lasa o singura boaba pe butuc, fiind o ofranda pentru Dumnezeu sau pentru pasari. In aceasta zi se culeg si ultimele plante pentru leacurile babesti: menta creata, cimbrul, calaparul, busuiocul, lemnul Domnului, botangii, sascutele, care se usuca pe icoane, ele se pun apoi in apa de scalda pentru cei suferinzi. Deasemenea, se fac pomeni doar catre casele cu copii saraci sau suferinzi.


In ziua de 15 septembrie se sarbatoreste Sfantul Macovei, Nechita cel Nebun. Aceasta sarbatoare se tine ca aparare de boli, nebuneli si ca pasarile sa fie aparate de ulii.
Data de 22 septembrie sarbatoreste Sf. Macinica Foca, aparatorul de rele si durere cauzate de foc.  In aceasta zi nu se lucreaza, satenii temandu-se de foc.
Zamislirea Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul se tine pe 23 septembrie. Este echinoctiul de toamna, numit popular tar înainte, tar inapoi pentru ca reprezinta echilibrul intre Lumina si intuneric.
In 24 septembrie sunt Teclele Berbecilor, sarbatoare de toamna consacrate lupilor, care se pazesc cu strasnicie, caci sunt „rele” de foc si de lupi, care pot da iama la berbeci si la oi. Nu se lucreaza in aceasta zi; la casa celui ce munceste acum, lupii vor veni si-i vor prapadi berbecii si oile. Pana la sfarsitul lunii nu se coase, nu se impunge, nu se da nimic cu imprumut, nu se merge la moara, nu se matura si, mai ales, nu se imprumuta foc vecinilor.


Perioada 26 – 28 septembrie sarbatoreste Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, se mai numeste Berbecarii sau Filipii. Acesta sarbatoare se tine pentru apararea de primejdii si moarte. In aceasta perioada nu se coase, nu se ompunge in piele, nu se macina, nu se matura, nu se da cu imprumut din casa lucruri sau foc ca sa nu faca lupii pagube.
Sarbatoarea Haritonul, de pe 28 septembrie o tin doar femeile ca sa fie aparate de boli sau nebuneli. Religios vorbind este ziua Sf. Hariton Marturisitorul.
La 29 septembrie se sarbatoreste „Nunta Oilor”, zi numita „Vara lui Mioi (San-Mihai)”, cand se slobozesc berbecii in turma de oi pentru a se reproduce. Se spune ca, de cade ghinda inainte de aceasta zi, iarna va veni curand. Dupa aceasta zi urmeaza o perioadă de 15 zile calde, “pentru cei lenesi, care n-au strâns încă recolta”.
        In data de 30 a lunii se sarbatoresc berbecii, se considera zi de primejdie de lupi.