Bors cu costita si ciolan afumat

Ingrediente: 250 gr costita afumata, 1 ciolan mic afumat, 1 ceapa, 1 telina, 2 morcovi, 1 patrunjel verde, 1L bors Cimbrisor, 100ml smantana, sare si piper.

Mod de preparare: Incepem prin a pune la fiert in apa cu sare cele 250 gr de costita afumata taiata bucati si ciolanul afumat intreg. Dupa aproximativ 30 minute de fierbere adaugam ceapa tocata marunt, cei 2 morcovi taiati rondele. Fierbem separat borsul Cimbrisor si il spumam. Il adaugam peste fiertura de costita si legume si lasam totul sa dea in cateva clocote. Aproape de final condimentam cu sare si piper si adaugam smantana si patrunjelul verde tocat.

Pofta buna!

Traditii de Sfintii 3 Ierarhi

       

        Sfintii 3 ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur, se sarbatoresc in fiecare an in data de 30 ianuarie. Aceasta se sarbatoreste fiindca marcheaza intrarea crestinilor in biserica si de aici a inceput credinta in Dumnezeu. Sarbatoarea se tine pentru ca cei trei sfinti sa ajute femeilor sa toarca mai cu spor si pentru fericirea fetelor, dupa cum precizeaza Antoaneta Olteanu in Calendarele poporului roman.
De Sfintii 3 ierarhi nu se lucreaza, caci, cand oamenii pleaca la drum, le ies lupii inainte si ii mananca. Despre cine lucreaza in aceasta zi se spune ca i se vor stramba mintile. Fetele nu lucreaza de Sfintii 3 ierarhi si nu mananca in aceasta zi altceva in afara de paine cu sare. Se spune totodata ca, daca este ger, de Sfintii 3 ierarhi vara va fi calduroasa. In aceasta zi, trebuie sa dam o lumanare de pomana, pentru ca intreaga viata sa fie luminata. Sarbatoarea se tine pentru reusita familiei si a treburilor gospodaresti. Se face totodata praznic in onoarea sufletelor mortilor neimpartasiti. Conform credintei populare, preotul nu spune astazi ce sarbatoare este, caci altfel ii va muri sotia.

Ziua Nationala a Culturii Romane

          Ieri, 15 ianuarie s-a sarbatorit Ziua Nationala a Culturii Romanesti. Aceasta zi a fost aleasa pentru a coincide cu ziua de nastere a poetului Mihai Eminescu, o personalitate emblematica a valorilor tarilor noastre.
          Evenimentul a trecut si peste granitele tarii noastre ajungand chiar la New York sub titlul „Roata culturii romanesti”. Institutul Cultural Roman din New York organizeaza un eveniment incepand din data de 15 ianurie pana pe 17 ianuarie, la Cenaclul „Mihail Eminescu” al scriitorilor de origine romana, stabiliti in America, precum si in biblioteci din New York care detin carti in limba romana. In cadrul evenimentului are loc si o expozitie cu peste 100 de portrete ale celor mai reprezentativi scriitori, pictori, compozitori, sculptori, oameni de teatru, regizori de film, fotografi, istorici, filosofi, esteticieni care au marcat evolutia culturii romane.

          Un alt eveniment cultural, intitulat “Eminescu – poezie, artă, viaţă” şi dedicat Zilei Culturii Naţionale, de data aceasta pe teritoriul tarii noastre, are loc la Bucuresti, in perioada 15-28 ianuarie. Evenimentul este organizat de Asociatia RoBizArt si sprijinita de Ministerul Culturii.
          Ziua de nastere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Nationale pe 16 noiembrie 2010 cand Camera Deputatilor a adoptat acest proiect de lege. De asemenea, autoritatile din Republica Moldova au adoptat acelasi proiect de lege, prin care ziua de nastere a lui Mihai Eminescu sa fie si la acestia Ziua Culturii Nationale.

La multi ani Ioane!

          Ioan Botezatorul este una din figurile centrale ale crestinismului si islamului; predicator si botezator pe malurile raului Iordan; inainte-mergatorul, vestitorul si botezătorul lui Iisus; este numit de Iisus „cel mai mare dintre cei nascuti dintre femei”, iar Biserica Crestina il cinsteste ca pe cel mai mare dintre sfinti (avand nu mai putin de 3 sarbatori dedicate lui, una dintre ele fiind astazi, 7 ianuarie).
          Biserica crestină il cinsteste pe Ioan Botezatorul ca pe cel mai mare dintre sfinti, dupa fecioara Maria, iar iconografia ortodoxa il reprezinta in icoana numita Deisis, rugandu-se impreuna cu ea, ca mijlocitori pentru pacatele oamenilor. 7 ianuarie, ziua Sfantului Ioan ca botezator al Domnului si 29 august- taierea capului Sf. Ioan- zi de post și rugăciune.
          Anual, la data de 24 iunie, se celebreaza in lumea crestina nasterea lui Ioan Botezatorul, o mare exceptie facuta acestuia, intrucat sfintii si martirii sunt comemorati in ziua mortii lor, ca zi a nasterii lor in Imparatia Cerurilor.
         
          Sursa: Wikipedia.

Boboteaza Constanta 2015

IPS Teodosie a oficiat Sfanta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, iar de la ora 11.30, cei prezenţi la slujba au mers in traditionala procesiune pana pe faleza Cazinoului, unde ierarhul Tomisului, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, au oficiat Slujba de Sfintire Mare a apei. Mii de sticle cu apa sfintita au fost impartite de catre jandarmi si studenti catre credinciosii veniti la slujba.

Bors taranesc cu afumatura

              Ingrediente: 1 kg oase de porc afumate, jumatate de varza mica, 1 ceapa, 1 telina, 1 ardei, 1 morcov, 1 cartof, sare, verdeata, suc de rosii si 500 ml Bors Cimbrisor prefiert.

              Preparare: Se pun oasele de porc afumate la fiert, iar dupa primul clocot se arunca apa si se adauga alta. Legumele se toaca separat, iar varza se taie fasii. Peste fiertura de oase se adauga legumele si varza si se mai lasa sa fiarba. Cand este aproape gata se adauga sucul de rosii si borsul Cimbrisor si se mai lasa maxim 10 minute la fiert. Cand este gata se ia de pe foc si se presara verdeata sau se adauga direct in farfurie la servire.

               Pofta buna!

Boboteaza

        

          Boboteaza sau epifania este sarbatorita la 6 ianuarie de catre Biserica ortodoxa si catolica. Boboteaza incheie ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna care incep in Ajunul Craciunului. In greceste, cuvantul Boboteaza este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin "Aratarea Domnului", adica a Sfintei Treimi.
          Crestinii occidentali comemoreaza in primul rand (dar nu numai) vizita magilor la nasterea Pruncului Iisus si astfel manifestarea fizica a lui Iisus catre Neamuri. Ortodocsii comemoreaza botezul lui Iisus in raul Iordan, vazuta ca o manifestare catre lume a Fiului lui Dumnezeu (Aratarea Domnului).
          Traditia
          Biblia il mentioneaza pe Ioan Botezatorul, considerat de crestini ca inaintemergatorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovaduit venirea acestuia, indemnand pe iudei la pocainta. Imbracamintea pustnicului Ioan era foarte simpla, facuta din blana de camila; el purta o cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezator cu parul si barba lungi. Considerandu-l proroc, locuitorii din Ierusalim si din intreaga Iudee se strangeau in jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el in raul Iordan.
          Ioan le cerea, inainte de a-i boteza, sa-si spovedeasca pacatele si sa se pocaiasca, spunandu-le ca el ii boteaza doar cu apa, dar „cel ce va veni dupa el” (in traditia crestina: Iisus) ii va boteza cu Duh Sfant si cu foc. Despre „cel ce va veni dupa el”, Ioan spunea ca acela este mult mai mare si mai puternic decat el.
          Evanghelia relateaza ca si Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, vazandu-l, a spus: „Iata mielul lui Dumnezeu, cel ce spala pacatul lumii”. Conform acestei relatari, iesind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis si duhul lui Dumnezeu s-a varsat, coborandu-se ca un porumbel si venind peste el. Si glas din ceruri zicand : acesta este Fiul Meu cel iubit intru care am binevoit”.
          Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sarbatori ale anului pentru crestini. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig in Romania, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”.
          In traditia romaneasca
          In localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. In toate bisericile ortodoxe, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care "boteaza" apele, oamenii, animalele si casele. Inainte de regimul comunist, aceasta datina exista si la Bucuresti, Patriarhul coborand Calea Victoriei de la Palatul regal pana la Dambovita, unde pocaitii, imbracati in halaturi albe, se aruncau in apa inghetata pentru a o ridica.
          Aceasta traditie face parte din multe altele in legatura cu Boboteaza, incarcate de practici magice si obiceiuri agrare preluate in crestinism din traditiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei si a focului. Boboteaza este astfel si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Traditia ortodoxa cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu.

De la Wikipedia, enciclopedia libera.